Revenirea acasă a părintelui care a fost în detenție poate fi un moment sensibil pentru întreaga familie. În funcție de durata și natura pedepsei, reunificarea familiei poate fi idealizată sau privită cu teamă de către copii. Spre exemplu, în situațiile în care pedeapsa părintelui a fost pentru violență familială, copiii pot simți teamă, iar discuțiile în familie pe această temă sunt adesea amânate sau evitate. În cazurile în care copiii și ceilalți membri ai familiei aveau o relație bună cu părintele arestat, revenirea acestuia este văzută ca un moment de bucurie și speranța că familia își va îmbunătăți situația economică și socială.
Consilierea în situația în care copilului îi este teamă de reîntoarcerea nedorită a părintelui din închisoare trebuie să investigheze care sunt motivele care provoacă teamă copilului, să se evalueze posibilitatea ca aceste motive să fie realiste, ca mai apoi să se construiască, împreună cu acesta, un plan/comportamente de adaptare și de solicitare de suport care să diminueze anxietatea referitoare la reunificarea familiei. De asemenea, copilul trebuie informat despre acțiunile pe care el și/sau familia sa le poate întreprinde pentru a preveni reluarea abuzului.
În situația în care familia idealizează momentul reunificării, consilierea trebuie să vizeze informarea cu privire la dificultățile de reintegrare pe care le poate întâmpina părintele fost deținut (adaptarea dificilă la schimbările care au avut loc în cadrul familiei nucleare și/sau extinse sau la nivelul comunității pe perioada detenției, dificultățile de a găsi și păstra un loc de muncă, dificultăți în reluarea rolului său de părinte adecvat vârstei actuale a copilului etc.), dificultăți care pot afecta familia în ansamblul ei și pe copil în mod particular.
Specialiștii Alternative Sociale recomandă ca, înainte de întoarcerea părintelui acasă după liberarea din închisoare, copiii să fie consiliați cu privire la această schimbare din mediul familial.
Material realizat în cadrul proiectului „Copii cu părinți deținuți – copiii invizibili” finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.